vineri, 27 februarie 2009

Pompa de insulina

Fişier:Insulin pump with infusion set.jpg


Pompa cu insulină este un miniaparat medical utilizat pentru administrarea insulinei în tratamentul diabetului melitus. Administrarea insulinei cu ajutorul pompei cu insulină se mai numeşte şi terapia prin infuzie continuă de insulină la nivel subcutanat.

Necesarul de insulină, fie el à jeun sau postprandial, şi prin aceasta funcţionalitatea unui pancreas normal, pot fi reproduse cu ajutorul pompei de insulină. Pompa de insulină conţine exclusiv insulină cu durată de acţiune scurtă, care poate fi eliberată continuu sau ca bolus din rezervor, prin intermediul unui tub flexibil şi a unui ac poziţionat, în general în ţesutul celular subcutanat.

Rata bazală de eliberare a insulinei, adaptată fiecărui moment al zilei, poate fi programată cu ajutorul pompei. În acest caz, cantitatea de insulină programată va fi eliberată continuu subcutanat. Rata bazală de insulină acoperă doar necesarul de insulină în cazul lipsei aportului alimentar.

Adiţional (bolus prandial), pentru a acoperi cantitatea de carbohidraţi absorbiţi postprandial, se impune aportul suplimentar a unei cantităţi corespunzătoare de insulină. Acest necesar poate fi eliberat de către purtătorul de pompa înaintea fiecărei mese sub forma unui bolus de insulină.

Ca regulă, pompa este purtată re regulă continuu de utilizator. Acul trebuie schimbat şi repoziţionat în ţesutul subcutanat, la fiecare 2-3 zile.

Atenţie: Schimbarea rară a acului pompei poate duce la iritaţii tegumentare, infecţii sau alergii.


Rezerva de insulină a pompei de aproximativ 300 U, ajunge de obicei pentru mai multe zile, în funcţie de rata bazală şi de cantităţile eliberate ca bolus. Pompa poate fi purtată în timpul activităţilor sportive; la duş pompa poate fi îndepartată pentru un interval scurt. În ansamblu, pompa de insulină oferă posibilitatea unui stil de viaţă flexibil. Sporturile extreme ca deltaplanorismul Atenţie: Totuşi trebuie avut în vedere ca purtătorul de pompă să fie familiarizat cu principiile exacte ale adaptării dozelor de insulină. El trebuie să stăpânească aceste principii şi să poată reacţiona corespunzător în situaţii speciale, de exemplu în cazul unei afecţiuni intercurente sau în cazul practicării unui sport. El trebuie să fie în masură să recunoască de timpuriu instalarea dezechilibrului glicemic.

Purtătorii de pompă trebuie să fie persoane responsabile şi trebuie să primească o educaţie intensivă legată de folosirea acestor dispozitive.

Potrivit experienţei actuale, instituirea pompei de insulină trebuie precedată de încercarea echilibrării glicemice prin terapia convenţională intensificată.

Incidente ca obstrucţia tubului flexibil care conectează pompa cu acul, care pot conduce la apariţia unui deficit în aportul de insulină, trebuie recunoscute de purtătorul de pompă şi până la remediere, se va trece la technica clasică de injectare.

Atenţie: La purtătorii de pompe sunt necesare cel puţin 4 controale glicemice zilnice. Fără acestea, pacientul este supus unui risc crescut de dezechilibru metabolic.

Persone singure. Terapia prin pompe de insulină poate deveni problematică cănd purtătorul trăieşte singur şi nu poate sesiza de timpuriu instalarea hipoglicemiei. Atunci există pericolul pierderii conştienţei, pentru că pompa nu se opreşte în mod automat şi prin eliberarea continuă de insulină creşte severitatea hipoglicemiei. În pofida acestui fapt, pompa de insulină este indicată tocmai acelora dintre diabetici care suferă hipoglicemii frecvente şi mai ales celor cu hipoglicemii nocturne, pentru că un contrul bun al aportului de insulină minimizează numărul episoadelor hipoglicemice.

Stil de viaţă neregulat. Pompa de insulină este recomandată în special pacienţilor diabetici ce au un mod de viaţă neregulat, de exemplu celor care lucrează pe schimburi. În cazul în care prin terapia injectării multiple nu se obţine controlul valorilor glicemice sau apar frecvent fluctuaţii glicemice, pompa de insulină oferă majoritar avantaje, ce pot conduce la un mai bun control glicemic cu valori HbA1c vizibil ameliorate. Şi pacienţii diabetici care au doar un necesar redus de insulină pot obţine , în general prin utilizarea pompei un mai bun status metabolic cu o frecveţă mai scăzută a hipoglicemiilor.

Atenţie: Dacă există dorinţa unei mai mari flexibilităţi, privat sau ocupaţional, în special în cazul existenţei adiţionale a unei activităţi fizice variabile ca intensitate sau a practicării sportului, utilizarea pompei este în cele mai multe cazuri încununată de succes.

În afară de aceasta, trecerea pe terapia cu pompă insulinică poate fi benefică, atunci când ţinta terapeutică (echilibru glicemic şi o valoare optimală a HbA1c) nu poate fi obţinută în cadrul terapiei intensificate cu pen de insulină. În cazuri speciale în care este necesar un control exact al tabloului glicemic, de exemplu în sarcină, perioperator sau în cazul vindecării deficitare a rănilor, pompa cu insulină este o bună soluţie.


Avantajele pompei cu insulină

  • Utilizarea insulinei cu acţiune rapidă pentru nevoile de bază oferă un grad relativ de libertate faţă de respectarea unui orar de alimentare structurat şi a unui regim de exerciţii necesare pentru controlul glicemiei cu insulină cu acţiune lentă.

Dezavantajele pompei cu insulină

  • Poate avea loc un un episod de ketoacidoză diabetică, dacă utilizatorul pompei nu primeşte suficientă insulină cu acţiune rapidă timp de mai multe ore, ceea ce se poate întâmpla dacă se descarcă bateria, dacă rezervorul de insulină funcţionează gol, dacă tuburile sunt afectate astfel că insulina se surge afara, în loc să fie injectată înăuntru, sau dacă canula se curbează în organism, împiedicând pomparea, injectarea. Din acest motiv, utilizatorii pompelor, în mod tipic, îşi monitorizează mai frecvent glicemia, ca să evalueze eficacitatea pompării insulinei.

Dezvoltări Recente

Noile pompe cu insulină devin din ce în ce mai "inteligente", pe măsură ce încorporează noi inovaţii. Acestea simplifică acţiunile presupuse de livrarea bolusului de insulină.

  • Afişarea insulinei: Pe baza cantităţii şi momentului ultimului bolus, softul pompei calculează cantitatea de insulină rămasă în sânge şi o afişează pe ecran, ceea ce susţine procesul de preformare a noului bolus, înainte ca efectele ultimului bolus să fie complete, şi astfel ajută la prevenirea supracompensării hiperglicemiei cu corecţii non-necesare ale bolusurilor.
  • Calcularea bolusului: Softul pompei calculează doza următorului bolus de insulină. Utilizatorul introduce datele referitoare la gramele ce urmează să fie consumate, iar softul "wizard" calculează numărul de unităţi de insulină necesare. Mai mult, în funcţie de valorile cele mai recente ale glicemiei şi ale insulinei, sugerează utilizatorului cea mai bună doză de insulină şi bolusul.
  • Integrarea unui glucometru: Datele referitoare la glicemie pot fi introduse în pompă în vederea calculării următorului bolus de insulină. Unele pompe suportă o interfaţă de la pompa cu insulină la un glucometru.
    • Seriile pompelor cu insulină ce aparţin aşa numitei The Medtronic Diabetes Paradigm permit comunicarea prin unde de frecvenţă radio (FR). Legătura prin FR suportă un senzor continuu al glicemiei cunoscut ca "Paradigm Real Time Continuous Glucose Monitor", care afişează pe ecran, fără ajutorul unui fir, valoarea glicemiei la fiecare 5 minute. "Sistemul În Timp Real" Medtronic este primul dintre cele care leagă un monitorizator continuu la un sistem de pompare a insulinei.

Dezvoltări viitoare

  • Când tehnologia pompării insulinei e combinată cu un sistem de monitozare continuă a glicemiei, tehnologia pare să fie promiţătoare în ce priveşte controlul glicemiei în timp real. În mod curent, nu există algoritmi maturi pentru controlul automat al pompării insulinei pe baza feedbackului despre nivelul glicemiei. Când cercul se va închide, sistemul va putea funcţiona ca un pancreas artificial.
  • Pompele cu insulină sunt utilizate în vederea infuziei pramlintidei (a cărei denumire comercială e Symplin, sau a celei sintetice amylin) împreună cu insulina, pentru îmbunătăţirea controlului gliemiei după luarea masei.

sâmbătă, 21 februarie 2009

Tratament revolutionar pentru diabet

Persoanele afectate de diabet zaharat de tip 2 au o noua speranta: Bayetta, tratament revolutionar prezentat sub forma de solutie injectabila. Acesta a fost lansat pe piata romaneasca cu ocazia Zilei Internationale a Diabetului de catre compania farmaceutica Eli Lilly&Company.

Bayetta permite auto-reglarea fiziologica a glicemiei prin multiple mecanisme, intre care stimularea secretiei de insulina a celulelor beta pancreatice si reducerea solicitarii functionale a acestora.

Bayetta are aceleasi mecanisme de actiune ca si hormonul incretinic uman GLP-1 (glaucon-like peptide 1): creste secretia de insulina dependenta de glucoza, restabileste prima faza a insulinosecretiei, scade secretia de glucagon, reduce productia hepatica de glucoza, incetineste evacuarea continutului gastric, reduce aportul alimentar.

Tratamentul este indicat in tratamentul diabetului zaharat de tip 2 in asociere cu metformina si/sau derivati de sulfoniluree, pentru pacientii ce nu au reusit sa obtina un control glicemic adecvat cu terapia precedenta chiar la doze maxime tolerate.

Expertii promit o imbunatatire de durata a controlului glicemic, lucru demonstrat in multiple studii de specialitate desfasurate pe durate de timp de pana la trei ani si jumatate. Totodata s-a demonstrat ca Bayetta a determinat scadere in greutate, spre deosebire de tratamentul cu insulina, ce duce la castig ponderal.

Bayetta este primul medicament dintr-o noua clasa terapeutica (incretin mimetice), aprobat in Statele Unite ale Americii si in Uniunea Europeana pentru obtinerea si mentinerea controlului glicemic la persoanele cu diabet zaharat de tip 2. In prezent, sunt peste 1 milion de pacienti tratati cu Bayetta in lume.

Tratamentul diabetului prin transplant de gene

Publicatia de specialitate Nature Medicine releva, in ultimul sau numar, o noua forma de terapie, prin transplant de gene, care ar putea revolutiona tratamentul diabetului, socotit de multi boala secolului. Se stie ca diabeticii nu produc in cantitate suficienta insulina, hormonul care controleaza nivelul zaharului din sange, ceea ce poate duce la serioase probleme privind buna functionare a rinichilor si inimii, poate afecta vederea s.a.m.d. Netratat, intre altele, diabetul poate provoca accidente vasculare, cu consecinte adesea fatale. Starea diabeticilor se poate stabiliza cu ajutorul regimului sau prin injectii la intervale regulate cu insulina, dar tratamentul este socotit departe de a fi perfect. De aceea, specialistii au in vedere folosirea terapiei cu ajutorul genelor. Ei au incercat inlocuirea celulelor pancreatice bolnave - pancreasul fiind organul care produce insulina - cu celule de la indivizi sanatosi, dar procedeul este riscant. In consecinta, cercetatorii din SUA si Japonia au imaginat un nou tratament, prin injectarea unor gene care produc insulina unui lot de soareci diabetici. In acest mod, celulele hepatice au fost transformate in celule pancreatice, care, la randul lor, au regularizat nivelul insulinei, rezultatul fiind ca soarecii diabetici par a se fi vindecat pe deplin. In conditiile cand cazurile de diabet sunt in crestere continua, datorita vietii sedentare si regimurilor alimentare nesanatoase, terapia cu ajutorul genelor poate oferi o raza de speranta pentru ceea ce devine o problema de sanatate majora in intreaga lume.

joi, 12 februarie 2009

Diabetul si sarcina

Diabetul este o tulburare metabolica in care pancreasul nu produce suficienta insulina, importanta pentru rolul ei de a asigura energia necesara celulelor corpului. Exista doua tipuri de diabet:

- tipul I – persoanele afectate au nevoie de doze zilnice de insulina

- tipul II – acesta e non-insulinodependent, adica nu necesita administrarea de insulina.

Femeile care raman insarcinate isi doresc si se asteapta la un final fericit: nasterea fara complicatii a unui copil sanatos. Insa sarcina poate fi o perioada ingrijoratoare pentru femeile cu diabet. Aceste femei au un risc dublu de a naste un copil cu malformatii congenitale – cardiace, cerebrale sau ale sistemului nervos. Majoritatea acestor anormalitati poate fi detectata in primul semestru al sarcinii cu ajutorul ecografiei sau al testelor prenatale de diagnostic.

Riscurile ca un copil sa se nasca cu diabet sunt extreme de mici. Diabetul de tip II are tendinta de a fi transmis genetic si urmasii au un risc mai mare de a-l avea la varsta adulta. Copiii de la mame cu diabet de tip I au un risc mai mic de 5% de a face diabet in timpul copilariei, de fapt acestia au un risc mult mai ridicat daca tatal e bolnav de diabet de tip I.

Ambele tipuri de diabet cresc in mod simtitor riscul complicatiilor in timpul sarcinii. Studiile arata ca decesele nou-nascutilor sunt de 4 ori mai dese la femeile cu diabet decat la cele sanatoase.

Hiperglicemia (cresterea glucozei in sange peste valori normale) mamei in timpul sarcinii poate duce la un nou-nascut supraponderal (mai mare de 4 kg), cu hipoglicemie sau cu icter (ingalbenirea pielii).

Exista metode de a diminua aceste riscuri . Factorii care trebuie luati in considerare pentru aceasta include controlul glicemiei, suplimentarea acidului folic, vaccinarea antirubeolica si evitarea medicamentelor care ar putea cauza malformatii. Pentru a avea in vedere factorii de mai sus este necesara o planificare temeinica a sarcinii. De aceea este important ca femeile cu diabet sa fie constiente de acest lucru si sa foloseasca o metoda adecvata de contraceptie pana cand au totul planificat. Nu exista metode contraceptive contraindicate femeilor cu diabet si alegerea uneia ar trebui bazata pe standarde care se aplica femeilor fara diabet.

Cateva sfaturi in ceea ce priveste dieta:

- ingerarea de acid folic, din suplimente alimentare sau diverse alimente: citrice, legume cu frunze verzi, cereale

- suplimentarea cu 300 calorii pe zi, necesare fatului

- 30 grame proteine pe zi

- carbohidrati dimineata pentru a regla nivelul glucozei in sange: dulciuri, prajituri, paste fainoase, orez, fasole, mazare

Sfatul meu pentru femeile bolnave de diabet care doresc sa ramana insarcinate este sa se informeze amanuntit despre riscurile asociate sarcinii si sa constientizeze importanta unei planificari detaliate a acesteia.



Nou-nascut cu spina bifida (afectiune congenitala a coloanei vertebrale), al carui mama este bolnava de diabet

duminică, 1 februarie 2009

Tabel Glucide

Denumire Calorii Proteine Lipide Glucide

Carne - peste si preparate

Carne de curca 179 24.5 8.5 0
Carne de miel 260 18 20 0
Carne de oaie 181 17 12 0
Carne de porc grasa 340 15 30 0
Carne de porc slaba 142 20.4 6.3 0
Carne de pui 142 21 6 0
Carne de vaca grasa 277 12 24.5 0
Carne de vaca slaba 104 20.4 2.2 0
Crap 104 18.9 2.8 0
Ficat de porc 146.2 19 3 6
Hering in sos tomat 170 16.2 10.4 1.8
Heringi 167 18 10 0
Heringi in ulei 325 13.7 28.9 0
Icre crap 192 19.5 12.1 0
Macrou in sos tomat 164 14.5 10.6 1.6
Macrou in ulei 259 16.2 20.7 0
Parizer 290 10.2 26.8 0
Pateu de ficat 261 19.6 19.5 0
Salam de vara 519 20 47 0
Stavrid 114 21 3 0
Stavrid in sos tomat 125 15.5 6.6 0

Fructe proaspete

Cirese 21 1 0.3 18
Grapefruit 30 0.5 0.2 6.5
Lamai 36 0.9 0.7 6.2
Mandarine 40 0.8 0.1 8.7
Mere 67 0.3 0.5 15
Pere 79 1 1 16
Portocale 47 0.8 0.2 10.1
Prune 89 0.6 0.1 21
Struguri 93 2.1 1.7 18

Fructe uscate

Stafide 306 2.5 0.5 71

Grasimi

Margarina 764 0 82.5 0
Smantana 297 2.5 29.5 3
Ulei floarea soarelui 930 0 100 0
Ulei soia 930 0 100 0
Unt 721 6 74 2
Untura de porc 927 0.2 99.5 0

Lapte si preparate

Branza de burduf 369 27.4 27.4 0.5
Branza de vaca 155 13 9 4.5
Branza topita 366 7 36 0.9
Cascaval 233 25 19 1
Iaurt 50 3.2 2.6 4
Lapte de vaca 65 3.5 3.5 4.5
Lapte parf 498 27 24 40
Telemea de oi 305 18.9 24 1
Telemea de vaci 273 19.4 20.4 1

Legume conservate

Ardei 112 1.2 8 8
Bulion de tomate 62 3.6 0 11.6
Castraveti in otet 9 0.6 0 1.5
Fasole verde obisnuita 18 1.1 0.4 2.5
Gogosari in otet 15 0.7 0 3
Mazare verde boabe 72 6.5 0.5 10.8
Pasta de tomate 85 5.4 0 15.4
Tocana de legume 73 1 6 3.1
Varza acra 18 1.2 0 3.3
Vinete in ulei 92 1.8 8 2.4

Legume proaspete

Ardei gras rosu 39 1.3 0.4 7.3
Ardei gras verde 17 1.1 0.2 2.5
Cartofi 88 2 0.2 19
Cartofi noi 80 1.7 0.2 17.4
Castraveti 19 1.3 0.2 2.9
Ceapa uscata 40 1.5 0.2 8
Ceapa verde 20 1 0.2 3
Ciuperci 35 5 0.5 2.3
Conopida 30 2.8 0.3 3.9
Dovlecei 18 0.9 0.1 3.2
Fasole verde 33 2 0.2 5.7
Mazare verde boabe 96 8.4 0.5 14
Morcovi 45 1.5 0.3 8.8
Pastarnac 72 1.4 0.5 15
Patrunjel radacini 20 1.1 0.3 3.1
Praz 54 2.3 0.4 9.9
Ridichi 19 0.3 0.1 3.8
Ridichi de iarna 26 1.3 0.1 4.9
Rosii 20 1.1 0.3 3.1
Salata verde 22 1.9 0.3 2.9
Sfecla rosie 43 1.3 0.1 9
Spanac 25 3.5 0.3 2
Telina radacini 33 1.4 0.3 5.9
Urzici 68 7.9 0.7 7.1
Usturoi 137 7.2 0.2 26
Varza alba 33 1.8 0.2 5.8
Varza Bruxelles 50 4 0.5 7
Varza rosie 33 1.9 0.2 5.6

Leguminoase uscate si oleaginoase

Fasole boabe 303 23 1.7 47
Masline negre 437 20 35 7.2
Masline verzi 177 12.5 10 8.1
Nuci 650 21 59 3.7

Ou

Oua de gaina 171 14 12 0.6

Produse derivate din cereale

Biscuiti 425 8.2 9.5 74
Faina de grau 349 11 1.4 71
Faina de porumb 351 9.6 1.7 72.1
Gris 358 9.4 0.9 75.4
Orez 354 8.1 1.2 75.5
Paine de grau alba 247 7.5 0.4 52
Paine de grau intermediara 234 7.5 0.7 43
Paine de grau neagra 242 8.4 1.2 48
Paine graham 256 9.1 1 51
Paste fainoase cu ou 386 10.2 2.2 79.1
Paste fainoase obisnuite 360 10.9 0.6 75.6

Produse zaharoase

Caramele cu lapte 394 0 0 96
Ciocolata cu lapte 605 6.9 40 50
Dulceata de visine 282 0.77 0 68
Gem de caise 240 0.65 0 58
Gem de visine 250 0.88 0 60
Miere de albine 304 0.5 0 0.2
Zahar 410 0 0 100

DIETA IN DIABET

Daca pina recent se recomanda diabeticilor o dieta bogata în grasimi si proteine animale (carne, oua, lactate), în paralel cu controlul strict al consumului de carbohidrati, astazi recomandarile s-au schimbat radical din cauza ca aceasta dieta, desi reuseste sa mentina nivelul glucozei sangvine sub control, accelereaza aparitia complicatiilor si favorizeaza decesele premature.

Asociatia americana de diabet recomanda adoptarea unei diete care sa respecte principiile piramidei alimentatiei sanatoase.

În principiu, o dieta vegetariana variata, bazata pe cereale integrale, legume, fructe, verdeturi, leguminoase (familia fasolei), nuci si seminte este optima pentru controlul zaharului din singe si pentru evitarea complicatiilor de temut ale diabetului.

Exista suplimente nutritionale al caror continut de fitosteroli (uleiuri esentiale extrase din coaja grinelor cum sint griul, orezul si soia) favorizeaza o functionare corecta a membranei celulare la toate nivelele. Permite totodata o admisie corecta a nutrimentilor si evacuarea reziduurilor astfel incit sa aiba loc reglarea functiilor metabolice, esentiala in cazul persoanelor cu diabet.

Aceste suplimente asigura necesarul de cereale integrale aflat la baza piramidei alimentatiei echilibrate, pe care de altfel nu il putem acoperi in cadrul alimentatiei zilnice datorita rafinarii si prelucrarii industriale a alimentelor (ex: piinea alba, orezul si soia decorticate etc).

Regimul dietetic este deosebit de important in ambele tipuri de diabet zaharat si trebuie respectat indiferent de tratamentul medicamentos urmat.

Pentru a fi eficient, regimul trebuie sa fie individualizat in functie de virsta, sex, activitate fizica, preferinte alimentare, dar si de eventualele boli asociate (obezitate, hipertensiune arteriala, afectiuni renale etc.).

O persoana cu diabet trebuie sa manince cite putin, dar mai des (5 - 6 mese pe zi), sa respecte anumite ore fixe de masa, iar cina sa fie cu cel putin doua ore inainte de culcare.

Alimente permise in diabet:

  • rosii, ardei gras, ciuperci, castraveti, varza, vinete, praz, salata, morcovi, telina, sfecla, ceapa uscata, usturoi;
  • pepene, lamii, capsune, cirese, coacaze, nuci;carne, peste si derivatele lor;
  • lapte si derivate (brinzeturi, smintina, frisca, unt);
  • oua;
  • bauturi nealcoolice preparate fara zahar (cu indulcitori).

Alimente cu un continut glucidic mare, interzise in diabet:

  • zahar, miere, malt;
  • biscuiti, prajituri preparate cu zahar, bomboane, ciocolata, halva;
  • smochine, stafide, curmale, prune uscate, struguri, dulceturi, marmelada;

Alimente ce trebuie consumate doar dupa cintarire:

  • piine alba;
  • piine graham;
  • cartofi, fasole boabe, mazare boabe;
  • orez.

Pentru un adult tinar cu inaltime de 170 cm si greutate de 70 kg, care realizeaza o activitate fizica medie (consum energetic de 40 cal/kg/zi), un exemplu de regim poate fi urmatorul:

Dimineata: lapte cu cafea (250 g), piine (60 g) cu brinza de vaci (100 g) si ardei gras
Gustare: piine (40 g) cu unt (20 g), fructe (100 g)
Dejun: supa limpede de legume si crutoane (piine 100 g), perisoare cu verdeturi si piureu de cartofi (150 g), salata verde, piine (60 g), compot cu zaharina (100 g fructe)Gustare: brinza telemea (50 g) cu rosii si piine (40 g), fructe (100 g)
Cina: salata asortata, piine (40 g), budinca de orez cu carne, crema de ou (o cescuta)
La culcare: lapte (250 ml) si piine (20 g)
Total calorii: 2800 cal/zi

Un alt regim in diabetul fara complicatii, de data aceasta insumind 1600 calorii este urmatorul (este necesara ajustarea dietei in functie de activitatea fizica):

Dimineata: ceai cu zaharina, piine (20 g), brinza de vaci (50 g)
Ora 11.30: iaurt (250 g)
Ora 15: supa de rosii cu legume, musaca din carne (100 g) si cartofi (150 g), salata de varza, piine (40g)
Ora 18: salata din fructe (100 g) si frisca cu zaharina (15 g)
Ora 21: crap la cuptor cu garnitura de morcovi (200 g) si rosii, spuma de gris (15 g gris) cu lapte (250 ml) si mar ras (200 g), piine (40 g)
Total calorii: 1600 cal/zi

Nu trebuie uitat ca regimurile de mai sus constituie exemple de urmat in cazul diabetului necomplicat (afectiuni renale, obezitate) si fara alte boli asociate (ulcer gastroduodenal cronic, colecistita cronica, hepatita cronica, hipertensiune arteriala etc.)

Pe linga categoriile de alimente care sint permise in aceasta afectiune, este nevoie sa cunoasteti si anumite reguli de preparare a acestora, reguli care de multe ori nu sint cunoscute de catre pacienti:

  • nu se va folosi niciodata zaharul sau produsele zaharoase la pregatirea alimentelor;
  • pentru a inlatura gustul amarui, observat uneori, al zaharinei sau al altor indulcitori, acestia se vor dizolva in putina apa. Aceasta se va adauga la sfirsitul pregatirii preparatului;
  • prepararea sosurilor se face fara faina. Pentru ingrosare se pot folosi legumele trecute prin sita;
  • piinea, daca se consuma prajita, va trebui cintarita inainte de prajire pentru ca prin deshidratare creste cantitatea de glucide;

NU UITATI DE EXERCITIILE FIZICE

Exercitiul fizic are o serie de efecte benefice pentru diabetic: creste sensibilitatea celulara la insulina, ceea ce conduce la un mai bun control al glicemiei, previne aparitia complicatiilor cardiovasculare (cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala), scade nivelul grasimilor sangvine, ajuta la pierderea excesului ponderal etc. Acesta este cel de-al doilea pilon esential al tratamentului diabetului. Se porneste de la nivelul la care se afla pacientul si se creste treptat, pina se ajunge la minimum 5 sesiuni/saptamina.

Exercitiul cuprinde o perioada de încalzire de 10 minute (mers pe jos lent, de exemplu), urmata de exercitii de întindere a muschilor scheletici înca 10 minute. Urmeaza exercitiul fizic propriu-zis, care poate fi mers pe jos în pas vioi, alergat, ciclism, înot etc., si care dureaza în medie 30 minute. Se va încheia întotdeauna cu o sesiune de "racire" a muschilor, asemanatoare încalzirii. Înainte cu doua ore de exercitiu si pe parcursul lui se vor consuma cantitati generoase de apa pentru a compensa pierderile prin transpiratie. Se va acorda o atentie deosebita calitatii încaltamintei de sport si îngrijirii piciorului, avind în vedere riscul de complicatii.

In concluzie, conform celor mai recente studii efectuate de specialistii din SUA atit preventia cit si tratarea diabetului trebuie sa includa:

  • Pastrarea unei greutati corporale normale.
  • Exercitiu fizic zilnic.
  • O nutritie corecta printr-o alimentatie corecta.
  • Supravegherea constanta a greutatii prin evitarea unui stil de viata sedentar;
  • Minimum 30 - 60 minute zilnic de exercitiu fizic moderat sau mers pe jos in ritm alert;
  • Eliminarea grasimilor saturate din alimentatia zilnica (reducerea consumului de carne si inlocuirea cu peste; inlocuirea uleiului de floarea soarelui cu ulei de masline; evitarea alimentelor prajite in ulei – se vor frige pe gratar in schimb sau se prepara fierte);
  • Cresterea consumului de legume si fructe proaspete precum si de cereale integrale (inlocuirea piinii albe cu piine integrala sau de secara; cereale integrale la masa de dimineata si seara; evitarea pastelor, produselor fainoase din faina alba si reducerea dulciurilor si prajiturilor precum si a bauturilor racoritoare indulcite cu zahar);

RETINETI!

Controlati permanent glicemia si tensiunea arteriala pentru a reduce riscurile aparitiei complicatiilor microvasculare diabetice. Specialistii recomanda ca, periodic, pacientul sa se adreseze medicului curant pentru examinarea picioarelor, astfel încit sa fie observate la timp eventualele infectii. Anual, trebuie efectuat un control oftalmologic si un test de urina pentru depistarea problemelor la ochi sau rinichi.

vineri, 30 ianuarie 2009

Piciorul diabetic

La fiecare 30 de secunde, undeva în lume, un picior este pierdut din cauza diabetului.
Persoanele cu diabet prezintã un risc de 25 de ori mai mare sã-şi piarda un picior, decât cele fãrã diabet.
Din totalul amputãrilor de membre inferioare mai mult de 70% provin din rândul diabeticilor.
Pânã la 5% dintre persoanele cu diabet prezintã ulceraţii ale piciorului şi una din şase persoane cu diabet va avea o asemenea ulceraţie pe parcursul vieţii.
Pentru a evita complicaţiile, bolnavii de diabet trebuie să ţină seama de o serie de
Reguli de prevenire a amputaţiilor piciorului:
• Verificarea zilnicã a picioarelor pentru a sesiza eventuale tãieturi, bãşici,vânãtãi sau modificãri de culoare, inflamaţii sau rãni deschise;
• Protejarea picioarelor. Purtaţi pantofi potriviţi înãuntru şi în afara casei pentru a evita rãnirea picioarelor;
• Controlul interiorului pantofilor pentru a observa pietre, obiecte ascuţite sau suprafeţe dure ;
• Purtarea şosetelor poate ajuta la prevenirea leziunilor. Asiguraţi-vã de faptul cã nu sunt prea strâmte şi spãlaţi-le zilnic ;
• Spãlaţi-vã picioarele cu sãpun şi apã. Aveţi grijã sã vã spalaţi între degete. Ştergeţi-vã picioarele atent, mai ales între degete. Folosiţi ulei, loţiuni sau cremele speciale pe care le puteti gasi in farmacii, pentru a vã pãstra pielea moale ;
• Tãiaţi-vã unghiile drept şi piliţi orice colţuri ascuţite ;
• Prezentaţi-vã la specialişti, periodic, pentru un control al picioarelor ;
• Acoperiţi-vã orice rãni cu bandaje curate
Lucruri de evitat :
• Evitaţi pantofii cu vârfuri ascuţite, cu tocuri înalte, pantofii fãrã curea sau spate ;
• Nu purtaţi şosete strâmte ;
• Atunci când vã spãlaţi picioarele evitaţi ca apa sã fie prea fierbinte pentru a nu va arde ;
• Evitaţi mersul desculţ ori de câte ori este posibil. Dacã acest lucru nu poate fi evitat din motive culturale sau religioase, trebuie sã fiţi extrem de atenţi şi sã evitaţi riscul de arsuri de la suprafeţe fierbiţi din zonele calde ;
• Nu încercaţi niciodatã sã vã trataţi picioarele cu medicamente pentru bãtãturi sau lame de ras. Cereţi întotdeauna ajutorul specialiştilor dacã aveţi vreo problemã ;
• Evitaţi sã deveniţi supraponderali ;
• Nu fumaţi. Fumatul afecteazã irigarea sanguinã la nivelul picioarelor ;
• Nu purtaţi bijuterii la picioare.

Complicatiile Diabetului



Ce complicatii pot sa apara la un pacient diabetic?


Prezenta diabetului zaharat face posibila aparitia (pe lânga hipoglicemie) a doua complicatii majore ale bolii acute:
Cetoacidoza diabetica (complicatie obisnuita a DZID) este determinata de deficitul de insulina în paralel cu cresterea concentratiei de glucagon si apare adesea în cazul întreruperii tratamentului cu insulina. Acuzele pacientului includ lipsa poftei de mâncare, greata ,varsaturi, urinari frecvente si în cantitate mai mare, dureri abdominale iar în lipsa tratamentului se poate ajunge la alterarea starii de constiinta sau coma. Febra marcheza prezenta unei infectii. Tratamentul se face cu insulina (fara de care coma nu poate fi remisa), fluide intravenos, potasiu, bicarbonat.
Coma hiperosmolara (complicatie frecventa DZNID) este un sindrom de dehidratare accentuata în conditiile unui aport insuficient de apa. Tratamentul se realizeza urgnent cu cantitati mari de lichide intravenos, potasiu, bicarbonat.

Complicatiile tardive includ:


Anomalii circulatorii: ateroscleroza apare mai devreme si este mai importanta decat în populatia generala. Simptomele includ claudicatie intermitenta, gangrena, impotenta organica la barbati. Apar frecvent boala coronariana si accidentul vascular cerebral. Fumatul este un factor major de risc ce trebuie evitat iar hipertensiunea este de asemenea un factor important de risc.
Retinopatia implica doua tipuri de leziuni: simple si proliferative . Retinopatia proliferativa poate determina compliacatii serioase ca hemoragia în vitros si dezlipirea de retina. Tratamentul se face cu fotocuagulare, vitrectomia pars plana, analogul experimantal al heparinei.
Nefropatia diabetica poate determina insuficienta renala si necesitatea instituirii dializei sau a realizarii transplantului renal. Insuficienta renala apare dupa mai mult de 10 ani si se insoteste sau nu de sindrom nefrotic. Tratmentul se realizeaza cu inhibitori ai enzimei de conversie, diete cu continut proteic scazut.
Neuropatia poate afecta fiecare portiune a sistemului nervos si este o cauza majora de morbiditate. Exista mai multe sindroame clinice distincte:
Polineuropatia periferica cu manifestari de obicei bilaterale: amorteli, parestezii, hiperestezie severa, durere. Sindroamele dureroase extreme sunt de obicei autolimitate si dureaza de la câteva luni la câtiva ani.
Mononeuropatia este mai putin rara decât polineuroaptia si are un grad înalt de revesibilitate sponana.
Radiculopatiile sunt de asemenea autolimitate si urmeaza distributia mai multor nervi spinali.
Neuropatia vegetativa poate atinge tractul gastro-intestinal (determinând dificulate la înghitire, evacuare gastrica întârziata, diaree sau constipatie), determina hipotensiune ortostatica, paralizia vezicii urinare , impotenta si ejaculare retrograda.
Amiotrofia insotita de anorexie si depresie
Tratamentul se face cu antiinflamatoare nesteroidiene, codeina, amitriptilina si flufenazin, desipramin, difenoxilat si atropina (pentru diaree) în functie de necesitati.
Ulcerele piciorului diabeticului apar în principal datorita distribuirii anormale a greutatii determinata în urma neuropatiei diabetice. Este necesara instruirea pacientilor pentru prevenirea ulcerului: picioarele trebuie mentinute curate si uscate tot timpul, trebuie evitat mersul descult, utilizarea pacientilor potriviti, inspectia zilnica a piciorului.
Înfectiile nu sunt mai frecvente decât la subiectii normali dar sunt mai severe. Exista infectii care au o relatie specifica cu diabetul: otita externa maligna, mucormicoza rinocerebrala, colicistita enfizematoasa, pielonefrita enfizematoasa.

Cauzele diabetului zaharat

Diabetul zaharat tip 1

In cazul DZ tip 1, atât factorii ereditari, cât şi cei de mediu joacǎ un rol important. Tipul 1 de DZ va fi dobândit cu o probabilitate de 3-5% de cǎtre un copil dacǎ unul dintre pǎrinţi este bolnav. Dacǎ ambii pǎrinţi sunt bolnavi, riscul creşte la 10-25%. In cazul gemenilor monovitelini, dacǎ unul dintre ei prezintǎ DZ tip 1, riscul ca şi celǎlalt sǎ manifeste boala este de 30-50%. Etiologia bolii se bazeazǎ pe ipoteza existentei unor modificǎri genetice la care se adaugǎ factori de mediu declanşatori.

In cazul factorilor declanşatori, importanţi sunt factorii alimentari, un rol poate şi mai important jucându-l însă infecţiile virale. Acestea conduc la o reacţie imunǎ greşit orientată, care distruge propriile celulele producǎtoare de insulinǎ (celulele beta pancreatice). Aceasta este cauza pentru care DZ tip 1 mai este numit şi "boalǎ autoimunǎ". O infecţie viralǎ poate declanşa o reacţie autoimunǎ, caz în care celulele sistemului imun secretǎ anticorpi împotriva ţesuturilor proprii organismului. Cei mai importanti autoanticorpi în cazul DZ tip 1 sunt anticorpii insulari citoplasmatici (ICA), anticorpii antiinsulina (IAA), anticorpii împotriva enzimei glutamat decarboxilaza (GADA) şi anticorpii împotriva tirozinkinazei IA-2. Aceşti autoanticorpi pot fi evidentiaţi în sângele pacientului cu luni sau chiar ani înainte de manifestarea clinică a bolii.

Diabetul zaharat tip 2

La instalarea DZ de tip 2 contribuie deopotrivǎ factori dobândiţi şi ereditari: predispoziţie geneticǎ, obezitatea, alimentaţia dezechilibratǎ şi sedentarismul. Acestea conduc la o sensibilitate redusă a celulelor corpului faţǎ de insulinǎ (insulino-rezistenţǎ). Secundar apare şi scăderea secreţiei de insulinǎ.

Ca o dovada cǎ factorul genetic joacǎ un rol important în dobândirea DZ de tip 2, este observaţia cǎ, dacǎ unul dintre gemenii monovitelini se îmbolnǎveşte, celǎlalt are un risc de 50-90% de a manifesta boala. Alǎturi de factorii genetici, DZ 2 este declanşat cel mai adesea de: alimenţia dezechilibratǎ, obezitate, sedentarism, fumat, hipertensiune arterialǎ şi vârsta înaintatǎ.

In prima fazǎ a bolii, insulino-rezistenţa poate sǎ fie compensată prin creşterea producţiei de insulinǎ, astfel încât glicemia sǎ fie păstrată în limite normale. In faza urmatoare, producţia de insulinǎ scade şi se instaleazǎ "toleranta scazutǎ la glucozǎ", o creştere exageratǎ şi prelungitǎ a glicemiei ca urmare a ingestiei de glucide. Etapa urmatoare este DZ 2 manifest.

Diabetul de sarcina

In cazul DZ de sarcinǎ (gestaţional) etiologia este datǎ de modificǎrile hormonale asociate. Acestea conduc la un necesar crescut de insulinǎ care poate avea ca rezultat o creştere a glicemiei.

Alte tipuri de diabet zaharat

Existǎ boli pancreatice sau modificari genetice care pot cauza DZ. De asemenea anumite medicamente, cu precadere cortizonul, pot fi implicate în apariţia DZ.

Insulina


Cand este necesara insulina în tratamentul diabeticului?


Insulina este necesara pentru tratamentul tuturor pacientilor cu DZID si la multi dintre pacientii cu DZNID (care nu raspund la dieta si/sau la tratamentul cu agentii orali).

Ce tipuri de insulina se folosesc si care sunt schemele de administrare?


Insulina poate fi: rapida, intermediara sau lenta, în functie de durata intrarii în actiune si de perioada de actiune. De exemplu insulina rapida începe sa actioneze la aproximativ 1h, are efect maxim la 6h si efecte masurabile în medie la 16h dupa administrare, în timp ce insulina intermediara începe sa actioneze la 2,5h, are un vârf la 11h si odurata totala de actiune de 25h.


Terapia conventionala implica administrarea a 1-2 injectii de insulina intermediara pe zi (+/- insulina rapida). Cei mai multi pacienti sunt tratati cu un astfel de amestec de insulina. Insulina extrarapida poate fi administrata înainte de o masa care contine un supliment caloric sau alimente nepermise în mod obisnuit.


Terapia insulinica intensiva se realizeaza prin administrarea insulinei cu actiune intermediara sau lunga seara, alaturi de insulina rapida înainte de fiecare masa.


Administrarea continua subcutanata de insulina presupune folosirea unei pompe actionata de un acumulator electric, cu eliberarea subcutanata a insulinei în peretele abdominal. Insulina este eliberata într-un flux bazal continuu pe parcursul zilei, cu cresteri programate înainte de mese.


Este de mentionat faptul ca înaintea unui efort fizic sustinut este necesara scaderea dozei de insulina administrate.